joi, 14 aprilie 2011

Oasele mele sunt faramate in mii de bucati.Vocea suava a marii reuseste sa ma convinga sa mai respir.Ploaia imi cade peste corpul faramat.Floarea care creste in mine imi aminteste sa zambesc.Sunt ametita.Asa sunt in fiecare dimineata cand realizez ca te-am visat.Retraiesc aceasta senzatie.Capul meu era rezemat pe pieptul tau .Degetele tale lungi imi incurcau firele de par catifelate.Iti iubesc vocea.Marea poate muri de gelozie .Nu imi pasa.Te am pe tine.Te-am avut.Tremuram.Ai simtit si tu .Mi-ai spus sa incetez pentru ca iti incomodeaza jocul cu firele mele.Mi-am tinut respiratia pana cand mi-ai ridicat chipul si ai inceput sa imi lingi buzele.Imi era dor sa iti simt saliva..Am deschis ochii,soarele m-a orbit..corpul meu acum este un rau..ploaia ma face sa cresc.Continui sa ma gandesc la tine..sa te visez.Doar asa te am ..timpul incearca sa ma calmeze si fiecare secunda imi aduce imaginea ta.. in mine..(c)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu